Personalitate puternică, de-un optimism debordant, cochetă și prieten de nădejde, în același timp. Parafrazându-l pe Marin Sorescu, „pentru că toate acestea acestea trebuiau să poarte un nume, s-au numit Argentina Menis”. Vicecampioană olimpică, la Munchen, 1972. Jocurile Olimpice îndoliate, dar locul unde s-a dovedit că spiritul poate  învinge teroarea! Respectând conotația Olimpiadelor antice, adică momentul în care armele tac, singura luptă acceptată este cea din arene! Reprezentantă de frunte a școlii românești de aruncarea discului, care făcuse deja faimă prin Lia Manoliu, eleva regretatului antrenor Ioan Benga, Argentina a fost, la rândul ei, precursoarea unor alte atlete tricolore de excepție în această splendidă probă a forței și eleganței: Daniela Costian, Olimpia Cataramă, Florența Crăciunescu și Nicoleta Grasu. Aceasta respectând o ordine cronologică. Cu părere de rău, ne referim și la Argentina la „trecut”. A trecut în neființă în acest an (2023).

Revenind la show-ul din arenă, trebuie spus că întrecerea respectivă a intrat în istorie, printr-un eveniment excepțional: după 12 ani, adică de la victoria elvețianului A. Harry la Roma, proba regină, cea de 100 metri masculin, a fost câștigată de către un atlet european. Valeri Borzov (URSS) s-a impus la capătul unei curse de vis, învingându-i pe americani, cei care dominau de atâta amar de vreme „linia dreaptă”. Surpriza surprizelor, dar și un șoc care i-a trezit la realitate pe sprinterii din SUA. Aceștia au reușit să treacă primii linia de sosire la ștafeta masculină de 4X100 metri, cu un nou record mondial și olimpic!

Finala de pe pistă a fost programată în același timp  cu cea „din iarbă”, unde, cu 65,02 metri (nou record național), mai precis până la a cincea încercare, conducea Argentina. În inimile celor din delegația României, prezenți   în „ovalul magic”, încolțise deja speranța cuceririi unui titlu. Numai că, probabil cum numai în sport se pot răsturna pronosticurile cu o ușurință dezarmantă, la a cincea tură de aruncări, „în cerc” a intrat Fiana Melnik, din URSS. În timp ce americanii își făceau turul de onoare, în ovațiile a peste 80.000 de spectatori înnebuniți de frumusețea spectacolului oferit, într-un vacarm de nedescris, Fiana pornește  aruncarea. Greșește prima parte și se oprește, deranjată cu siguranță de frenezia tribunelor! Reîncepe pirueta. În mod normal, orice aruncător aflat într-o asemenea situație ar fi înregistrat un X, ar fi ratat! Din nefericire pentru noi, nu a fost cazul Fianei. Cu 66,62 metri, nou record olimpic, rusoaica s-a urcat pe prima treaptă a podiumului de premiere, iar Argentina a trebuit să se mulțumească cu medalia de argint.