Născută pe 14 octombrie 1941, la Cluj, Ileana Silai este licenţiată a Institutului de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti. De-a lungul vremii, a fost legitimată la Flamura Roşie Cluj (1956-1957), C.F.R.Cluj (1958), Rapid Cluj (1959), C.S.M.Cluj (1960), C.S.M.Cluj (1964-1974), C.S.M.Cluj-Napoca (1975-1976), Metalul Bucureşti (1977-1980), unde i-a avut ca antrenori pe Jenö Nagy (1956-1960), Gheorghe Biro (1964-1976), Silviu Dumitrescu (1977-1980). A avut ca probe de bază pe cele de 400 m, 800 m, 1500 m, numărând 58 selecţii în echipa naţională, dintre care patru la Jocurile Olimpice, patru la Campionatele Europene în aer liber și tot atâtea la cele de sală.
Medaliată cu argint, la 800 m (2:02,5), la Jocurile Olimpice din 1968, de la Ciudad de Mexico, a fost a șasea în aceeași probă (2.00.0) la Jocurile din 1972, de la Munchen, pentru ca la Moscova, în 1980, să fie a opta la 1500 m (4.02.98). La Europenele indoor, Ileana Silai a cucerit o medalie de aur, la 1500 m (4.07.07/1978) și două de argint, la 800 m (2:06,5/1971, 2:05,17/1972).
A fost de 16 ori campioană naţională în aer liber, dintre care de 10 ori la 800 m și de două ori la cros-echipe (1965, 1966), stabilind 28 de recorduri naţionale. Este Maestră a sportului (1966) și Maestră emerită a sportului (1970), fiind decorată cu Ordinul „Meritul Sportiv / clasa a II- a” (1968) şi Crucea Naţională „Serviciul Credincios / clasa I ” (2000).
În semifondul feminin românesc, Ileana Silai a deschis palmaresul de vârf care a continuat cu Natalia Andrei Mărășescu, Maricica Puică, Doina Melinte, Fița Lovin, Violeta Beclea Szekely, Maria Cioncan, Gabi Szabo. Gazetarii au numit asemenea galerii de mari vedete, „școală”, iar specialiștii argumentează evoluția prin caracteristici morfologice, psihice, dar și prin faptul că, fiecare generație are ce învăța de la cealaltă, fiecare campioană aduce ceva nou, acea strălucire lăsată apoi moștenire.
Dintre secretele pregătirii speciale ale Ilenei Silai, Gheorghe Biro, antrenorul care a propulsat-o pe cea de-a doua treaptă a podiumului olimpic de premiere la JO din 1968, avea să declare: „De multe ori am pus-o pe Ileana să alerge cu băieții, pentru a o duce la un ritm în jur de două minute, chiar și sub acesta”. Al doilea experiment a fost antrenamentul la altitudine, „invenția” regretatului doctor Ioan Drăgan.
„Rar se poate întâlni astăzi un exemplu mai elocvent de ambiție și seriozitate în pregătire așa cum a fost Ileana Silai, vicecampioană olimpică și lider european în 1978 la 1500 m, precum și exemplu de longevitate sportivă. Ea a fost, de altfel, prima și singura atletă care, în mare, a reușit să respecte conceptul de «atletism total», concept care presupune că toate acțiunile și preocupările din timpul unei zile să fie în slujba ideii centrale, de a fi în folosul performanței. Astfel, își impunea cu multă ambiție să respecte orele de odihnă, meniul special adaptat la specificul efortului din ziua respectivă, renunțatul la cafea sau la alte plăceri gastronomice, să suporte cantonamentele îndelungate care o țineau departe de familie, nemaivorbind de conștientizarea îndeplinirii întocmai a programelor de antrenament. Toate acestea au dus-o să aibă cea mai bună performanță mondială a anului sau să figureze printre primele zece performere din toate timpurile, iar în ultimul concurs al carierei, la 40 de ani, să mai câștige încă o dată titlul de campioană națională în proba de 800 m, după care a renunțat la competiții, devenind mamă”, afirma regretatul Silviu Dumitrescu, care avea să-i fie ultimul antrenor din impresionanta carieră.
Performanțe
An | Competiție | Locație | Poziție | Eveniment | Performanța |
---|---|---|---|---|---|
1966 | Campionatul European | Budapesta | 12 | 800 m | 2:08,0 |
1968 | Jocurile Olimpice | Ciudad de México | 2 | 800 m | 2:02,58 |
1969 | Campionatul European | Atena | 5 | 800 m | 2:03,0 |
1971 | Campionatul European în sală | Sofia | 2 | 800 m | 2:06,5 |
Campionatul European | Helsinki | 9 | 800 m | 2:03,8 | |
1972 | Campionatul European în sală | Grenoble | 2 | 800 m | 2:05,17 |
Jocurile Olimpice | München | 6 | 800 m | 2:00,04 | |
1974 | Campionatul European în sală | Göteborg | 4 | 1500 m | 4:17,12 |
1976 | Jocurile Olimpice | Montréal | 13 | 800 m | 2:02,22 |
24 | 1500 m | 4:13,61 | |||
1978 | Campionatul European în sală | Milano | 1 | 1500 m | 4:07,1 |
1980 | Jocurile Olimpice | Moscova | 8 | 1500 m |
Recorduri personale
Probă | Performanță | Dată | Locație |
---|---|---|---|
800 m | 1:57,39 | 28 august 1977 | București |
1500 m | 4:03,5 | 22 iunie 1978 | Köln |
800 m în sală | 2:05,17 | 12 martie 1972 | Grenoble |
1500 m în sală | 4:05,4 | 14 martie 1978 | Milano |
sursa tabele: Wikipedia